Negocieri între Bruxelles și București pentru Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, ca soluţie la ieşirea din criza Covid. Comisia Europeană are obiecţii şi rezerve faţă de anumite finanţări propuse de Guvernul României. Autorităţile de la noi pregătesc argumentaţia pentru susţinerea proiectelor şi vor să le finalizeze până la sfârşitul lunii mai. România ar urma să primească 30 de miliarde de euro pentru proiecte de modernizare pe care să le realizeze până în 2026.
Președintele, prim ministrul și liderii coaliției au discutat modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență, ca să corespundă criteriilor Comisiei Europene. Ministrul Investițiilor Europene a anunțat primele decizii.
CRISTIAN GHINEA, ministrul Investițiilor Europene: “Am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o s-o am cu vicepreședintele Vestager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai. (…) Ca să lămuresc chestiunea asta cu «s-a greșit sau nu», nu s-a greșit, este o distanță foarte mare pe care trebuie s-o recuperăm de capacitate administrativă, de capacitate de a depune proiecte”.
FLORIN CÎȚU, premierul României: “Suntem în proces de negociere a acestui plan. Noi avem niște priorități în România, pe care le susținem, pe care le susține coaliția. Dar e clar că aceste priorități trebuie puse în acest sistem pe care-l are Comisia Europeană”.
Comisia Europeană a solicitat autorităților de la București să prezinte evaluări tehnice realizate de experți, pentru a garanta că investițiile nu vor afecta mediul și siguranța alimentară a populației. În al doilea rând, Bruxelles-ul vrea să se asigure că proiectele vor fi finalizate la timp. România a acordat mai mulți bani decât alte state pentru construirea de autostrăzi, dar și pentru extinderea rețelei de metrou. Comisia Europeană a stabilit de la început că banii sunt alocați pentru proiecte de mediu și digitalizare.
LUDOVIC ORBAN, președintele PNL: “Ce ne-a cerut? Ne-a cerut o estimare realistă a capacității efective de implementare, în special pentru proiecte complexe. În ceea ce privește proiectele de autostrăzi, cele mai multe sunt cu documentații tehnico-economice gata sau aproape gata. Obiectivul nostru este să aducem într-un termen cât mai scurt posibil Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în canoanele care sunt stabilite prin regulament și ținând cont de punctele de vedere semnalate de Comisie și de acolo, în anumite puncte unde vor exista rezerve la nivelul Comisiei Europene, să îmbunătățim argumentația și sfera proiectelor pe care noi le considerăm importante. La irigații sunt discuții legate de cele peste 600 de milioane pe care noi ni le-am propus să le alocăm pentru înființarea distribuției de gaze. Sunt chestiuni tehnice care pot fi soluționate. În privința investițiilor în sistemele de irigații, hai să fim cinstiți, anul trecut am avut secetă. Este evident pentru oricine că este necesar să facem investiții în managementul apei. Problema este să convingem la nivelul Comisiei Europene că aceste proiecte tehnice pe care le utilizăm nu afectează mediul, ci, dimpotrivă, au un efect favorabil asupra mediului”.
PSD susține că este a treia oară când Comisia Europeană respinge alocările propuse de România. Mecanismul pe care Bruxelles-ul îl pune la dispoziția statelor membre are reguli foarte clare, explică economiștii.
