Video! Cum vrea Lasconi să facă din proiectul Câmpulung 2021 – Capitala Scrisului Românesc unul național: Cartea Recordurilor, la Câmpulung

3 luni ago
83 Views

Elena Lasconi a făcut un adevărat tur de forță la București, având întrevederi în ultima perioadă cu ministrul Culturii, dar și cu consilierul președintelui Klaus Iohannis pe cultură pentru a încercă să facă din proiectul prin care Câmpulungul să marcheze 500 de ani de la redactarea primului document scris în limba română unul de anvergură națională.

Elena Lasconi a dezvăluit și câteva detalii despre cum ar vrea să arate acest proiect: realizarea celei mai lungi scrisori din lume, care să intre oficial în Cartea Recordurilor, precum și emiterea unei monede aniversare cu această ocazie.

Recent, Consiliul Local a adoptat proiectul ”Câmpulung 2021 – Capitala Scrisului Românesc”, motiv pentru care se va înființa și un comitet interdisciplinar, care se va ocupa de gestionarea actelor și evenimentelor dedicate aniversării. Anul 1521 este cel din care datează primul document în limba română păstrat până în prezent și aflat acum în Arhivele Naționale Brașov, acolo unde a fost găsit în 1894, cunoscut drept ”Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”.
De asemenea, la Câmpulung au existat printre primele tiparnițe din Țara Românească.

DESPRE SCRISOAREA LUI NEAȘCU

Scrisoarea lui Neacșu, este un text redactat, compact și unitar, cel mai vechi, cunoscut până astăzi în limba română. A fost redactată în anul 1521, la Camplulung Muscel, capitală de la acea vreme a Țării Românești, de către Neacșu, un negustor român, și îl avea că destinatar pe Hans Benkner, judele de la acea vreme al Brașovului. În scrisoare, acesta ere avertizat de o iminentă invazie a turcilor ce se pregătea la sud de Dunăre.
Textul scrisorii:

„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanaş Bengner ot Brasov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlagopole. (= Preainţeleptului si cinstitului, si de Dumnezeu daruitului jupan Hanaş Bengner din Brasov multa sanatate din partea lui Neacşu din Campulung, n. n.).
I pak (=si iarasi) dau stire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu ca imparatul au esit den Sofiia, si aimintrea nu e, şi se-au dus in sus pre Dunare.
I pak sa stii domniia ta ca au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus ca au vazut cu ochii lor ca au trecut ciale corabii ce ştii şi domniia ta pre Dunare in sus.
I pak sa ştii ca baga den toate orasele cate 50 de omin sa fie de ajutor in corabii.
I pak sa stii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corabii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat imparatul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumaneasca, iara el sa treaca.
I pak sa stii domniia ta ca are frica mare si Basarab de acel lotru de Mahamet beg, mai vartos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am inteles si eu. Eu spui domniietale iara domniiata esti inţelept si aceste cuvinte sa tii domniiata la tine, sa nu stie umin multi, si domniile vostre sa va paziti cum stiti mai bine.
I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu sa te bucure. Amin).

Scrisoarea a fost descoperită de catre Friedrich Stenner, în arhivele Brașovului, în anul 1894. Documentul a fost scris pe hârtie, în limba româna, dar cu litere chirilice, și avea aplicată o pecete pe spate. Interesant este că 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii.

Dar cine erau cei mentionati in text:

Expeditorul era un anume Neacșu Lupu, numele întreg este cunoscut dintr-un document mai vechi, din 1510, în care este menționat că avea un proces de datorii, cu negustorii Brașoveni. Acest Neacșu, se pare că era un negustor din Câmpulung, ce făcea negoț cu mărfuri turcești, aduse din sudul Dunării, pentru piață din Brașov. Destinatarul, Hans, sau Johannes Benkner, judele, sau primarul cetății Brașovului. cetatea brașovului hartaConform documentelor, ocupă această funcție încă din 1511, dar apare menționat și mult mai târziu în anii 1559, când l-a sprijinit pe diaconul Coresi să tipărească “Întrebarea creștinească”. Datorită menționării lui Hans Benkner, la un interval așa mare de timp, putem presupune că au fost doi, posibil tată și fiu, deoarece, moștenirea funcției tatălui, era un lucru comun în epoca. În textul scrisorii se mai amintește de un “împărat” ce “au esit den Sofiia”, acesta nu este altcineva decât Soliman Magmificul, care la acea dată pregătea campania de cucerire a Ungariei, campanie ce va lua sfârșit în 1525, odată cu bătălia de la Mohacs. Un alt nume pomenit în textul scrisorii este “Basarab”, acesta este nimeni altul decât Neagoe Basarab, domnitor ce a urcat pe tron în 1512, și avea să moară la 15 septembrie 1521, la numai 3 luni de la evenimentele relatate în scrisoare.

Comentarii

Fără comentarii